Sunt trecute, pe rând, melodia și durata:
01. Heavy Love 3:19
02. Cherish Our Love 4:02
03. Cold Cold Heart 3:20
04. Bubblegum (I Can't Stop This Feeling) 4:22
05. Where I Belong 3:39
06. Ain't No Love in the Heart of the City 4:06
07. I'm Gonna Be Your Man 4:19
08. Take Me Home 4:11
09. Down On My Knees 3:38
10. Worried Again 4:21
11. There Ain't No Words 3:55
12. Wish You Were Here 6:31
Bonus track
13. To Love Somebody (feat. Serena Ryder) 5:17
AllMusic (user ratings): 4/5; Amazon: 5/5; Discogs: 3,5/5.
Bobby Bazini (pe numele său real Bobby Bazinet) este un tânăr cântăreț canadian din partea francofonă a Canadei, care și-a început cariera muzicală la doar 20 de ani, în 2009, când și-a lansat primul single, I Wonder, urmat de primul album, Better in Time, în 2010. La fel ca și alți artiști canadieni de limbă franceză (și am menționat mai demult chiar pe acest blog pe Celine Dion sau trupa Arcade Fire), Bobby a ales să cânte în engleză, având astfel oportunitatea de a se adresa unui public mai larg.
După succesul înregistrat cu primul album, Bobby a avut șansa să meargă în Statele Unite, mai exact în California, unde a fost ajutat de producătorul Larry Klein la realizarea următorului său album, Where I Belong (2014), pentru care a colaborat și cu alți câțiva muzicieni, precum Booker T (orgă), Jack Ashford (percuție) și Jay Bellerose (tobe). Între timp, a apărut și al treilea său album, Summer Is Gone (2016).
Revenind la Where I Belong, acesta a avut un succes deosebit, în special în Canada, unde a fost cel mai bine vândut album din 2014, dar și în Statele Unite. Tânărul Bobby cântă bine la chitară, într-un stil pe care l-aș caracteriza mai degrabă mai apropiat de muzica country, decât de folk sau rock. Multe melodii sunt de altfel definitorii în acest sens, având un ritm și o tematică specifică muzicii country - Heavy Love, Cherish Our Love, Cold Cold Heart, Ain't No Love in the Heart of the City, Take Me Home. Aș spune chiar că aceste melodii formează ”scheletul” întregului album, chiar dacă nu sunt neapărat cele mai reușite - până la urmă această chestiune depinde și de gusturi.
Dincolo de melodii, ceea ce impresionează este vocea ”spartă”, răgușită, a lui Bobby, care este oarecum în contrast cu vârsta acestuia, aducând mai degrabă cu Joe Cocker, Rod Stewart, Bruce Springsteen sau Paolo Nutini, chiar dacă, declarativ, artiștii preferați de Bobby sunt Bob Dylan, Johnny Cash sau Marvin Gaye.
Filiera soul și blues este de asemenea foarte evidentă pe album, în special în a doua sa jumătate, unde predomină melodiile lente, și unde vocea lui Bobby iese mai mult în evidență, atât pe piesa care dă titlul albumului, Where I Belong, precum și pe I'm Gonna Be Your Man, Worried Again sau There Ain't No Words, aceasta din urmă fiind cea mai lentă dintre toate. Preferata mea dintre acestea este Worried Again, cu un ritm mai alert și o tematică mai puțin siropoasă. De altfel, după cum sugerează și titlurile melodiilor, subiectul universal abordat este dragostea... și nimic altceva.
O mențiune specială merită și ultima melodie, Wish You Were Here, care este oarecum prea lungă și mult prea repetitivă, situație care se regăsește într-o mai mică măsură și pe alte piese. Intervenția corului, care îl acompaniază pe solist în anumite melodii, este de cele mai multe ori binevenită, și crează o anumită diversitate în interpretare.
Melodia ”bonus” (care nu apare pe toate variantele vândute), To Love Somebody, este un cover după melodia cu același nume a lui Bee Gees, interpretată mai recent și de Michael Bolton. Aici vocea artistului se împletește cu cea a Serenei Ryder într-un duet pe care îl cred mai degrabă experimental. Piesa se potrivește cu contextul ultra-sentimental cu care se sfârșește albumul.
Albumul formează un ansamblu bine integrat, melodiile ”curg” frumos una din cealaltă, există un echilibru stilistic și de interpretare, chiar dacă tonalitatea și tematica se schimbă ușor, aproape imperceptibil, de la una mai veselă la început la una mai sobră spre final.
Din punctul meu personal de vedere, după mai multe audiții, piesa cea mai reușită de pe album este Bubblegum (I Can't Stop This Feeling), o melodie veselă, ritmată, glumeață, cu certe influențe funk, un artist pus pe șotii și un cor care acompaniază în mod corespunzător pentru un efect maxim asupra audienței.
Bobby Bazini este oarecum abia la începutul carierei, dar deja și-a făcut un nume, cel puțin în țara sa de origine, Canada. Pentru el, obiectivul pe termen lung ar putea fi pătrunderea mai solidă pe piața americană și, eventual, cea europeană, care este însă mai puțin receptivă la muzica country.
