Sunt trecute, pe rând, melodia, durata acesteia și, în paranteză, compozitorii și, după linia oblică, producătorii:
01. MiNd of MiNdd (Intro) 0:57 (Zayn Malik, Chase Wells, James Griffin, Kevin Rains, James Emerson, Salvador Waviest / XYZ)
02. PILLOWTALK 3:22 (Zayn Malik, Levi Lennox, Michael Hannides, Anthony Hannides / Levi Lennox, MakeYouKnowLove)
03. iT's YoU 3:46 (Zayn Malik, James Ho, Harold Lilly / Malay)
04. BeFoUr 3:28 (Zayn Malik, James Ho, Harold Lilly, Terrence "Scar" Smith / Malay)
05. sHe 3:09 (Zayn Malik, Alan Sampson, Michael Hannides, Anthony Hannides / Alan Sampson, MakeYouKnowLove)
06. dRuNk 3:25 (Zayn Malik, Alan Sampson, Michael Hannides, Anthony Hannides, Terrence "Scar" Smith / Alan Sampson, MakeYouKnowLove)
07. INTERMISSION: fLoWer 1:44 (Zayn Malik, James Ho / Malay)
08. rEaR vIeW 3:21 (Zayn Malik, James Ho, Harold Lilly / Malay)
09. wRoNg (cu Kehlani) 3:32 (Zayn Malik, Kehlani Parrish, Chase Wells, James Griffin, Kevin Rains, James Emerson, Salvador Waviest / XYZ)
10. fOoL fOr YoU 3:22 (Zayn Malik, Chase Wells, James Griffin, Kevin Rains, James Emerson, Salvador Waviest / XYZ)
11. BoRdErSz 3:59 (Zayn Malik, James Ho, Harold Lilly, Michael Hannides, Anthony Hannides / Malay)
12. tRuTh 4:05 (Zayn Malik, James Ho, Chase Wells, James Griffin, Kevin Rains, James Emerson, Salvador Waviest / XYZ)
13. lUcOzAdE 4:12 (Zayn Malik, Chase Wells, James Griffin, Kevin Rains, James Emerson, Salvador Waviest / XYZ)
14. TiO 2:58 (Zayn Malik, Michael Hannides, Anthony Hannides, Herbie Crichlow / MakeYouKnowLove)
Deluxe Edition
15. BLUE 3:44 (Zayn Malik, James Ho, Harold Lilly, Johann Sebastian Bach / Malay)
16. BRIGHT 2:56 (Zayn Malik, James Ho, Harold Lilly / Malay)
17. LIKE I WOULD 3:12 (Zayn Malik, Chase Wells, James Griffin, Kevin Rains, James Emerson, Salvador Waviest / XYZ)
18. SHE DON'T LOVE ME 4:15 (Zayn Malik, Chase Wells, James Griffin, Kevin Rains, James Emerson, Salvador Waviest, Terrence "Scar" Smith / XYZ)
AllMusic: 3,5/5; Rate Your Music: 2,43/5; Metacritic: 69%.
Trebuie să spun de la început că ăsta nu este genul meu preferat de muzică. Am constatat însă și de această dată, ca și în alte ocazii, că, dacă asculți de suficient de multe ori un album, la un moment dat începi să te obișnuiești, ba chiar să-ți și placă. Mi-a luat destul de mult timp ca muzica lui Zayn Malik să ajungă, măcar parțial, la mine - adică să și înțeleg ce anume vrea el să transmită. Căci sincer, la primele audiții, toate jelaniile și văicărelile lui siropoase nu-mi stârneau nici un sentiment.
Când eram mai tânăr, ascultam rock, chiar hard-rock și heavy metal. Nu-mi păsa de ce ziceau ceilalți, nici măcar de ce ziceau fetele. Până când într-o zi a început să-mi pese de ceea ce zic unii, mai ales unele, și am încercat să devin mai tolerant, ba chiar și să explorez noi genuri muzicale. Un prieten mi-a spus, printre altele, că nu voi avea succes cu vreo fată, dacă nu voi accepta și o muzică de asta, mai liniștită. Deși am depășit vârsta, cred că albumul acesta, Mind of Mine, este exact genul ăla de muzică cu ajutorul căreia să încerci să cucerești o fată. De preferință una care nu înțelege foarte bine limba engleză, dar revin asupra acestei chestiuni mai încolo. În orice caz, luând în considerare situația mea actuală, chiar dacă nu mai sunt în postura de a cuceri fete, albumul acesta are un efect pozitiv (noaptea): mă adoarme imediat. Excelent somnifer. Mă feresc să-l ascult ziua, că are același efect.
Melodiile sunt în general lente, cu câteva mici excepții, dar nici excepțiile nu reușesc să mă trezească. Albumul a avut succes peste tot în lume, și cred că în principal datorită piesei de început, Pillowtalk (propriu-zis a doua piesă, dacă luăm în calcul și introducerea), și datorită penultimei piese, Like I Would. Prima este un fel de soul, R&B, definitorie pentru tot albumul, probabil cea mai reușită melodie de pe album. Cealaltă, Like I Would, apare doar pe ediția ”deluxe”, ceea ce mi se pare o tâmpenie, menită probabil să ”vândă” această ediție lărgită, pe care mai sunt trei piese, mai deloc remarcabile. Este o piesă dansabilă, de club, una dintre puținele de acest gen de pe album.
Între ele, o mulțime de alte cântece, mai mult sau mai puțin interesante. Seamănă bine între ele, așa că doar audițiile multiple pot genera deosebiri în mintea ascultătorului. Aș remarca balada It's You, care urmează imediat după Pillowtalk, și unde vocea lui Zayn iese cel mai bine în evidență, și cel mai mult din tipare. Nici următoarele piese, Befour și She, nu sunt rele, și sunt mai ritmate (ceea ce, în contextul ăsta de adormire, e bine). Drunk n-ar fi rea, dar nu îmi place mesajul. Mai încolo, Rear View începe bine, dar se termină prost, și refrenul e aiurea. În schimb, construită cam pe același stil, Lucozade mi se pare una dintre cele mai reușite piese de pe album. Am găsit și o explicație: nu are refren! Artistul cântă cam ce-i vine lui prin minte pe un fundal sonor repetitiv, un ritm de discotecă de anii 80, dat de sintetizator. Se termină cam dintr-o bucată, dar asta e. Înainte de Lucozade, Bordersz este de asemenea o piesă frumoasă, mai ritmată, care ”curge” lin, și în care am remarcat (singura dată pe acest album) o accelerare a ritmului spre final, care sună foarte bine. De asemenea, TiO (care este un acronim de la ”Take It Off”) încheie cu brio partea ”principală” a albumului.
Sunt și câteva piese mai ”speciale”. Bun, mie nu-mi plac, dar aparent criticii pot să aibă ceva în plus de comentat. Singura piesă cântată cu altcineva, mai exact în duet, cu Kehlani (e o tipă), este Wrong. Nu mi s-a părut nimic special la această piesă. Duetul e OK, vocile se potrivesc, dar atât. Apoi, Blue conține ceva de la Johann Sebastian Bach, deci cumva e o piesă bazată pe muzică clasică. Mi se pare foarte-foarte slabă (Bach s-o fi răsucind în mormânt?). În fine, Intermission: Flower, este o piesă tradițională pakistaneză, țara de origine a tatălui lui Zayn, și e cîntată de acesta în limba urdu. E scurtă, dar groaznică: un fel de doină de jale de la noi. Faptul că e cântată în urdu e un lucru bun. Cred că era bine dacă tot albumul era în urdu. Explicația, în următorul paragraf.
Ajung în sfârșit la tema versurilor. Vocea lui Zayn e foarte bună, dar lirica e absolut groaznică. Înțeleg că Zayn însuși a compus versurile. Bine că are în spate o armată de profesioniști care să se ocupe de melodii și de producție, dar nu este măcar unul care să-i atragă atenția că-i pe nicăieri cu versurile? Nu că muzicienii din ziua de azi ar fi nu știu ce mari poeți, dar nici chiar așa. Înțeleg, tema majoră, adică oarecum unică, este dragostea. Dacă era atât, nu aveam nimic de comentat. Dar, din păcate, mai la concret, tema cât se poate de explicită e mai degrabă sexul, și nu dragostea aia romantică despre care se cântă în general. Sigur, azi mulți artiști sunt cât se poate de direcți și cu referire la sex. Dar nu pe genul ăsta de muzică... Poți fi explicit în multe feluri, în mod inteligent, subtil... Dar aici nu e nimic inteligent și nici subtil. Cuvintele cu ”f” abundă în mod de-a dreptul enervant, și, deși artistul vrea să pară că a devenit un om matur, se comportă și cântă ca un adolescent în călduri. Și în plus, unul care are destule carențe de educație. Nu mai vorbesc de consumul de alcool (Drunk) și alte exemple fatidice de versuri care nu pot servi drept model pentru tânăra generație.
Pentru un album de debut, e foarte bine. Zayn s-a lansat, ca și mulți artiști de azi, la un concurs de tipul X Factor, și a devenit celebru ca membru al trupei de băieți One Direction, pe care i-a părăsit în 2015 pentru a se dedica unei cariere solo. La exact un an de la separarea de One Direction a apărut acest album, Mind of Mine, iar între timp a mai scos un album, Icarus Falls (2018). Sperăm ca timpul să lucreze în favoarea lui - voce are.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu