Regizor: Elza Kephart. Producători: Elza Kephart, Patricia Gomez, Andrea Stark.
Scenariul: Elza Kephart, Patricia Gomez.
Cu: Anne Day-Jones, Karl Gerhardt, Samantha Slan, Roland Laroche, Monik Vincent.
Nerecomandat copiilor sub 12 ani.
IMDb: 5/10; Rotten Tomatoes: 50%; Vinegar Syndrome: 3,9/5.
Cum spuneam și cu alte ocazii, nu sunt vreun fan al filmelor horror. Din când în când, foarte rar, mai vizionez câte unul, atunci când rezist mai mult de câteva minute. La Graveyard Alive am rezistat până la final, ceea ar putea sugera că filmul mi-a plăcut; în realitate, mai mult m-a intrigat. Ca să explic și contextul, l-am vizionat într-o versiune de slabă calitate, pe Dailymotion, dublat în limba germană (!) și fără subtitrări. S-a dovedit că lipsa cunoștințelor de limbă germană nu este un inconvenient major, deoarece filmul a fost gândit inițial ca un film mut (!!) și abia ulterior a fost adăugat sonorul, inclusiv dialogurile; dar se înțelege perfect și fără dialoguri. Actorii se întrec în a-și arăta emoțiile prin mimică și gesturi. Mai mult, filmul este alb-negru, ceea ce contribuie la atmosfera de film de epocă și la unele efecte.
În ansamblu, filmul este mai degrabă o parodie, nicidecum o producție horror. Scenele de groază sunt puține și nu foarte de speriat, violența este mai mult sugerată decât prezentată, ba chiar și scenele erotice sunt foarte limitate și practic fără a depăși niște norme. Elza Kephart, la primul film ca regizor, face o treabă foarte bună, având în vedere bugetul limitat, combinând o tematică de tip zombi cu o telenovelă de spital, în care asistentele se întrec în a cuceri doctorii, totul într-un regim satiric și ironic, cu numeroase clișee preluate atât din filmele cu zombi, cât și din telenovele.
Intriga are în vedere un triunghi amoros, format din asistenta Patsy Powers (Anne Day-Jones), din categoria ”rățușca cea urâtă”, invizibilă pentru doctori și batjocorită sistematic de colege, doctorul Dox (Karl Gerhardt), fostul prieten din liceu al lui Patsy, și noua iubită a acestuia, asistenta Goodie Tueshuze (Samantha Slan), care dorește să se mărite cu doctorul. Viața lui Patsy este foarte monotonă, până când la spital ajunge un tăietor de lemne - zombi (Eric Kendric), care îi face unele avansuri și îi sărută mâna, mușcând-o un pic. Tăietorul de lemne își găsește sfârșitul datorită omului de serviciu, fostul doctor Kapotski (Roland Laroche), specialist în zombi. Între timp însă, Patsy se transformă încetul cu încetul într-o zombi ea însăși, schimbare care implică și unele aspecte fiziologice, dar și de personalitate. În scurt timp, ea devine noua divă a spitalului, atrăgând ca un magnet doctorii și ceilalți angajați de sex masculin, inclusiv pe mult-doritul doctor Dox, ceea ce conduce la o inevitabilă dispută între Patsy și Goodie. Finalul este unul mai degrabă tipic pentru filmele cu zombi.
Este interesant cum regizoarea combină elemente din filmele cu zombi și cele din filmele cu vampiri, la rândul lor la modă în anii 2000. Practic, orice mușcătură a unui zombi va duce la transformarea treptată a ființei mușcate într-un zombi. De asemenea, pentru a-și păstra aparențele umane și a nu putrezi, zombii trebuie să se hrănească cu carne (de om, după câte se pare) - aceasta pare a fi trăsătura cea mai horror a filmului. Cu toate acestea, scenele de groază sunt manageriate cu mare grijă. Câteva scene pot fi considerate tipice pentru un film cu zombi. Altele sunt mai greu de găsit în astfel de filme - de exemplu, cele cu visele horror ale lui Patsy. Intriga telenovelistică este preluată en-gros și en-detail din telenovelele de spital, abundente în epocă (și în prezent), dar abordarea este una parodică. Patsy, cu părere de rău, nu este vreo divă sexy nici măcar după transformarea sa în zombi. Doctorul Dox pare a fi orice, numai doctor nu. Goodie arată mai bine, dar nu ne prea arată nimic. Ea se transformă la rândul ei din agresor în victimă. Scenele cu caracter erotic, abundente în alte filme horror, aici lipsesc aproape cu desăvârșire, fiind doar sugerate.
În concluzie, un film canadian alb-negru de tip parodie horror, care merită vizionat de cei care au un minim interes pentru genul acesta de producții.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu