Sunt trecute pe rând melodia, durata și, în paranteză, compozitorul sau compozitorii. Toate melodiile sunt interpretate de Maná, uneori împreună cu alți artiști, menționați ca atare după numele piesei.
CD1:
01. Hasta que te conocí 4:56 (Juan Gabriel)
02. Lluvia al corazón 4:08 (Sergio Vallin, Fher Olvera)
03. Amor clandestino 4:51 (Fher Olvera)
04. El verdadero amor perdona 4:41 (Fher Olvera)
05. Mi reina del dolor 4:06 (Sergio Vallin, Fher Olvera)
06. Arde el cielo 4:33 (Fher Olvera)
07. Si no te hubieras ido 4:30 (Marco Antonio Solís)
08. El rey tiburón 4:53 (Fher Olvera)
09. Bendita tu luz (cu Juan Luis Guerra) 4:23 (Sergio Vallin, Fher Olvera)
10. Ojalá pudiera borrarte 4:56 (Fher Olvera)
11. Labios compartidos 5:17 (Fher Olvera)
12. Manda una señal 4:41 (Fher Olvera)
13. Ángel de amor 4:55 (Fher Olvera, Alex González)
14. Eres mi religión 5:28 (Fher Olvera)
15. Mariposa traicionera 4:24 (Fher Olvera)
16. Corazón espinado (cu Santana) 4:36 (Fher Olvera)
CD2:
01. Un nuevo amanecer 5:09 (Fher Olvera)
02. Clavado en un bar 5:11 (Fher Olvera)
03. Hechicera 4:51 (Fher Olvera, Alex González)
04. En el muelle de San Blas 5:53 (Fher Olvera, Alex González)
05. No ha parado de llover 5:22 (Fher Olvera, Alex González)
06. Cuando los ángeles lloran 5:07 (Fher Olvera)
07. Déjame entrar 4:21 (Fher Olvera)
08. Oye mi amor 4:31 (Fher Olvera, Alex González)
09. Me vale 4:32 (Alex González)
10. Como te deseo 4:31 (Fher Olvera)
11. Vivir sin aire 4:52 (Fher Olvera)
12. Te lloré un río 4:53 (Fher Olvera)
13. Rayando el sol 4:11 (Fher Olvera, Alex González)
14. Perdido en un barco 4:13 (Fher Olvera, Alex González)
15. Lluvia al corazón (live în Buenos Aires, 2011) 4:35 (Sergio Vallin, Fher Olvera)
16. El verdadero amor perdona (live în Buenos Aires, 2011) 5:01 (Fher Olvera)
Maná:
Fernando "Fher" Olvera - voce, chitară acustică
Juan Calleros - chitară bass
Alejandro González - tobe
Sergio Vallín - chitară electrică
AllMusic: 4/5; Rate Your Music: 3,12/5; Amazon: 4,8/5.
Maná este o formație rock mexicană relativ puțin cunoscută în afara spațiului hispano- și latino-american, în ciuda faptului că este considerată, de către mulți, cea mai bună trupă de rock în limba spaniolă. În România, ca de altfel și în spațiul european, Maná a pătruns doar prin două melodii, ambele cântate în colaborare cu alți artiști: Corazón espinado, cu Santana, și Baila morena, cu Zucchero, aceasta din urmă nefiind (din păcate) inclusă în acest album, Exiliados en la Bahía: Lo mejór de Maná.
Albumul include 32 de melodii, din care două se repetă (cele două de la final, incluse și în versiunea live, în timpul concertului de la Buenos Aires din 2011). Practic sunt acele melodii cu care trupa a avut succes, din 1990 (albumul Falta Amor) până în 2011 (Drama y Luz), ordonate chiar cronologic, dar în ordine inversă: pe primul CD sunt, în ordine inversă, melodiile din 1999 (Corazón espinado, ultima pe disc) până în 2011 iar pe al doilea, celelalte, din 1990 până în 1997. Excepție face prima melodie de pe fiecare CD: Hasta que te conocí și, respectiv, Un nuevo amanecer, care sunt originale și care au apărut și ca single-uri pentru a promova albumul. Hasta que te conocí este, mai corect spus, doar într-o interpretare originală, fiind un cover al melodiei cu același nume al lui Juan Gabriel. Cele două piese noi nu sunt prea grozave, în contextul în care albumul include mai toate hiturile formației.
Fanii pot fi însă mulțumiți, deși compilația se adresează mai ales celor care nu sunt neapărat fani: aceștia deja ar trebui să aibă toate albumele, și atunci de ce să mai cumpere compilația? Se poate presupune că tocmai pentru aceștia au fost incluse și două piese noi, precum și cele două piese live de la final.
Cum spuneam, compilația respectă ordinea albumelor, ceea ce conferă o mai mare unitate stilistică, deși uneori este destul de clar când se ”sare” de la o melodie de pe un album la una de pe un altul; totuși, diferențele sunt mai mici decât dacă s-ar amesteca piese din anii 1990 cu cele actuale.
Stilul celor de la Maná este mai greu de definit în termeni comuni, întrucât rock-ul în limba spaniolă este totuși ușor diferit de variantele anglo-saxone cu care suntem obișnuiți. Ca fan al celor de la Héroes del Silencio, și deci obișnuit al acestui gen muzical, și totodată cunoscător al limbii spaniole, nu mi-a fost greu să înțeleg stilul celor de la Maná care, mai ales în albumele mai vechi (reprezentate pe al doilea CD), aduce mult cu cel al lui Héroes del Silencio. Mi se pare însă că, cel puțin pe această compilație, se exagerează cu baladele. Ele sunt OK, e clar că sunt destinate audienței feminine, dar parcă le lipsește ”acel ceva” care să le facă mai speciale... De altfel, pe lângă rock, Maná are și melodii care ar putea fi definite ca fiind pop și chiar latino (bachata), reggae... și n-aș putea spune că sunt tocmai fan al melodiilor care sună în acest mod! Diversitatea stilistică ar putea reprezenta însă un plus pentru că audiența potențială este mai ridicată.
De pe primul album, am remarcat piesele mai ritmate, cele mai reușite din punctul meu de vedere și cel mai aproape de felul în care ar trebui să sune rock-ul: Mi reina del dolor, Arde el cielo, Manda una señal și, în mod deosebit, Labios compartidos, care mi se pare piesa cea mai ”lucrată”. De pe CD-ul al doilea, se evidențiază Clavado en un bar precum și melodiile din a doua jumătate, preluate de pe albumul Dónde jugarán los niños?, care mi se pare că sună foarte apropiat de modelul Héroes del Silencio. Ultimele două piese, prezentate în varianta live, Lluvia al corazón și El verdadero amor perdona, au darul de a arăta că trupa știe foarte bine să se descurce și în concerte și, totodată, promovează ultimul album de dinaintea compilației, Drama y Luz. Între timp, în 2015, Maná a scos un nou album, Cama incendiada.
Maná este în mod evident o trupă foarte bună de soft rock și nu degeaba este atât de iubită în Spania și America Latină. Ca voce, Fher Olvera nu ar trece nici măcar de o preselecție la un concurs de genul ”Vocea României”, dar compozițiile sale precum și versurile deosebite compensează această lipsă. Oricum, Fher a devenit o vedetă de prim rang, fiind un adevărat lider al trupei și (ceea ce este mai rar printre rockeri) un model de urmat pentru generațiile tinere. Păcat pe undeva că tematica abordată este aproape exclusiv dragostea - uneori e obositor să auzi atâta ”amor”, ”corazón”, ”dolor” etc. Pentru romanticii incurabili, este bine și așa.
13. Ángel de amor 4:55 (Fher Olvera, Alex González)
14. Eres mi religión 5:28 (Fher Olvera)
15. Mariposa traicionera 4:24 (Fher Olvera)
16. Corazón espinado (cu Santana) 4:36 (Fher Olvera)
CD2:
01. Un nuevo amanecer 5:09 (Fher Olvera)
02. Clavado en un bar 5:11 (Fher Olvera)
03. Hechicera 4:51 (Fher Olvera, Alex González)
04. En el muelle de San Blas 5:53 (Fher Olvera, Alex González)
05. No ha parado de llover 5:22 (Fher Olvera, Alex González)
06. Cuando los ángeles lloran 5:07 (Fher Olvera)
07. Déjame entrar 4:21 (Fher Olvera)
08. Oye mi amor 4:31 (Fher Olvera, Alex González)
09. Me vale 4:32 (Alex González)
10. Como te deseo 4:31 (Fher Olvera)
11. Vivir sin aire 4:52 (Fher Olvera)
12. Te lloré un río 4:53 (Fher Olvera)
13. Rayando el sol 4:11 (Fher Olvera, Alex González)
14. Perdido en un barco 4:13 (Fher Olvera, Alex González)
15. Lluvia al corazón (live în Buenos Aires, 2011) 4:35 (Sergio Vallin, Fher Olvera)
16. El verdadero amor perdona (live în Buenos Aires, 2011) 5:01 (Fher Olvera)
Maná:
Fernando "Fher" Olvera - voce, chitară acustică
Juan Calleros - chitară bass
Alejandro González - tobe
Sergio Vallín - chitară electrică
AllMusic: 4/5; Rate Your Music: 3,12/5; Amazon: 4,8/5.
Maná este o formație rock mexicană relativ puțin cunoscută în afara spațiului hispano- și latino-american, în ciuda faptului că este considerată, de către mulți, cea mai bună trupă de rock în limba spaniolă. În România, ca de altfel și în spațiul european, Maná a pătruns doar prin două melodii, ambele cântate în colaborare cu alți artiști: Corazón espinado, cu Santana, și Baila morena, cu Zucchero, aceasta din urmă nefiind (din păcate) inclusă în acest album, Exiliados en la Bahía: Lo mejór de Maná.
Albumul include 32 de melodii, din care două se repetă (cele două de la final, incluse și în versiunea live, în timpul concertului de la Buenos Aires din 2011). Practic sunt acele melodii cu care trupa a avut succes, din 1990 (albumul Falta Amor) până în 2011 (Drama y Luz), ordonate chiar cronologic, dar în ordine inversă: pe primul CD sunt, în ordine inversă, melodiile din 1999 (Corazón espinado, ultima pe disc) până în 2011 iar pe al doilea, celelalte, din 1990 până în 1997. Excepție face prima melodie de pe fiecare CD: Hasta que te conocí și, respectiv, Un nuevo amanecer, care sunt originale și care au apărut și ca single-uri pentru a promova albumul. Hasta que te conocí este, mai corect spus, doar într-o interpretare originală, fiind un cover al melodiei cu același nume al lui Juan Gabriel. Cele două piese noi nu sunt prea grozave, în contextul în care albumul include mai toate hiturile formației.
Fanii pot fi însă mulțumiți, deși compilația se adresează mai ales celor care nu sunt neapărat fani: aceștia deja ar trebui să aibă toate albumele, și atunci de ce să mai cumpere compilația? Se poate presupune că tocmai pentru aceștia au fost incluse și două piese noi, precum și cele două piese live de la final.
Cum spuneam, compilația respectă ordinea albumelor, ceea ce conferă o mai mare unitate stilistică, deși uneori este destul de clar când se ”sare” de la o melodie de pe un album la una de pe un altul; totuși, diferențele sunt mai mici decât dacă s-ar amesteca piese din anii 1990 cu cele actuale.
Stilul celor de la Maná este mai greu de definit în termeni comuni, întrucât rock-ul în limba spaniolă este totuși ușor diferit de variantele anglo-saxone cu care suntem obișnuiți. Ca fan al celor de la Héroes del Silencio, și deci obișnuit al acestui gen muzical, și totodată cunoscător al limbii spaniole, nu mi-a fost greu să înțeleg stilul celor de la Maná care, mai ales în albumele mai vechi (reprezentate pe al doilea CD), aduce mult cu cel al lui Héroes del Silencio. Mi se pare însă că, cel puțin pe această compilație, se exagerează cu baladele. Ele sunt OK, e clar că sunt destinate audienței feminine, dar parcă le lipsește ”acel ceva” care să le facă mai speciale... De altfel, pe lângă rock, Maná are și melodii care ar putea fi definite ca fiind pop și chiar latino (bachata), reggae... și n-aș putea spune că sunt tocmai fan al melodiilor care sună în acest mod! Diversitatea stilistică ar putea reprezenta însă un plus pentru că audiența potențială este mai ridicată.
De pe primul album, am remarcat piesele mai ritmate, cele mai reușite din punctul meu de vedere și cel mai aproape de felul în care ar trebui să sune rock-ul: Mi reina del dolor, Arde el cielo, Manda una señal și, în mod deosebit, Labios compartidos, care mi se pare piesa cea mai ”lucrată”. De pe CD-ul al doilea, se evidențiază Clavado en un bar precum și melodiile din a doua jumătate, preluate de pe albumul Dónde jugarán los niños?, care mi se pare că sună foarte apropiat de modelul Héroes del Silencio. Ultimele două piese, prezentate în varianta live, Lluvia al corazón și El verdadero amor perdona, au darul de a arăta că trupa știe foarte bine să se descurce și în concerte și, totodată, promovează ultimul album de dinaintea compilației, Drama y Luz. Între timp, în 2015, Maná a scos un nou album, Cama incendiada.
Maná este în mod evident o trupă foarte bună de soft rock și nu degeaba este atât de iubită în Spania și America Latină. Ca voce, Fher Olvera nu ar trece nici măcar de o preselecție la un concurs de genul ”Vocea României”, dar compozițiile sale precum și versurile deosebite compensează această lipsă. Oricum, Fher a devenit o vedetă de prim rang, fiind un adevărat lider al trupei și (ceea ce este mai rar printre rockeri) un model de urmat pentru generațiile tinere. Păcat pe undeva că tematica abordată este aproape exclusiv dragostea - uneori e obositor să auzi atâta ”amor”, ”corazón”, ”dolor” etc. Pentru romanticii incurabili, este bine și așa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu