Etichete

luni, 6 februarie 2017

Ken Follett - Zbor deasupra Atlanticului / Noaptea peste ocean / Night over Water

Ken Follett, Zbor deasupra Atlanticului, Editura Aquila '93, colecția Cameleon, Oradea, 2003, 644 pag., traducere de Dora Șereș. Ediția pe care am citit-o: Ken Follett, Night over Water, New American Library, Penguin Publishing Group, New York, 2004.
Ediția originală: Ken Follett, Night over Water, William Morrow and Co., New York, 1991.
Goodreads: 3,77/5; Amazon: 4,2/5; Barnes&Noble: 4/5.

Sunt la al doilea roman scris de Ken Follett, după Stâlpii Pământului, și, sincer, am descoperit că îmi place mai mult acest gen de roman, un fel de thriller să-i spunem, decât romanul istoric pentru care a devenit atât de faimos. Întâmplarea face ca Zbor deasupra Atlanticului să apară imediat după Stâlpii Pământului așa că, cel puțin, am citit cărțile în ordinea cronologică în care au fost elaborate, nu că ele ar avea vreo legătură una cu cealaltă! De altfel, Stâlpii Pământului beneficiază de o continuare (O lume fără sfârșit), în vreme ce Zbor deasupra Atlanticului nu (din păcate).
Tot din păcate, trebuie spus că acest roman a apărut în traducere în limba română în anul 2003 la o editură mică din Oradea, Aquila '93, și că n-a mai fost reeditat de atunci; iar toate eforturile mele de a-l găsi în librării, anticariate, online sau chiar la bibliotecă au fost zadarnice. Așa că, după câteva săptămâni de căutări, m-am decis să citesc varianta originală, în engleză. Și nu mi-a părut rău! La fel ca și Stâlpii Pământului, în ciuda dimensiunilor de speriat, se citește foarte ușor. Autorul nu este vreun fandosit și se vede că are deja știința și experiența frazelor bine ticluite, acțiunea se desfășoară într-o viteză amețitoare (aproape ca în romanele lui Dan Brown) iar personajele sunt bine individualizate și construite.
Narațiunea are loc în anul 1939, în primele zile ale celui de-al doilea război mondial, dar războiul nu este prezent decât marginal, prin efectele sale. Unul dintre efecte este acela că un număr de oameni, majoritatea înstăriți, pleacă din Europa, mai exact din Anglia, spre Statele Unite ale Americii, la bordul unui hidroavion de mari dimensiuni, o adevărată navă cu aripi, cunoscut cu numele de ”Clipper”. Ken Follett reușește să redea cititorului o imagine foarte exactă a acestui aparat de zbor, la bordul căruia se petrec cele mai multe evenimente din roman.
Până să ajungă însă pe Clipper, personajele romanului au propriile lor povești, pe care Follett le narează în culori vii, cu multă răbdare. Mai mult de un sfert din roman este dedicat faptelor individuale ale fiecăruia dintre eroii și eroinele care, în cele din urmă, vor împărtăși aceeași soartă la bordul avionului. Follett este foarte inspirat, alegând să scrie romanul din perspectiva diferitelor personaje-cheie, între care trei femei: Margaret Oxenford, fiica mijlocie a marchizului de Oxenford, un tată nazist și excesiv de autoritar; Diana Lovesey, care se îndrăgostește de un american, Mark Adler, și își părăsește soțul, Mervyn Lovesey; și Nancy Lenehan, al cărei frate, Peter, vrea să-i fure afacerea cu pantofi. Un alt personaj important este Harry Marks, un hoț de bijuterii cu un talent actoricesc deosebit.
În fine, partea cea mai interesantă a romanului și care unește cumva toate aceste destine într-un final este cea care îl privește în mod direct pe inginerul de la bordul aeronavei, Eddie Deakin, care este șantajat de un grup de răufăcători.
Modalitatea în care autorul țese intrigile este absolut remarcabilă. Personajele sunt extrem de realiste, senzația cititorului este aceea că se află împreună cu acestea în avion, le ascultă dialogurile, le remarcă chipurile, le înțelege dorințele și emoțiile. Finalul este cu happy-end, dar nu lipsesc totuși unele surprize; consider că este unul satisfăcător... deși autorul lasă cam mult loc pentru cititori să-și imagineze felul în care destinele acestor oameni vor evolua și pe mai departe.
Este o lectură ușoară, deloc pretențioasă, un roman cu relativ puțină violență și doar câteva exagerări... cu intrigi complexe și totuși ușor de înțeles, o carte care nu jignește inteligența cititorului, fără a o pune în mod excesiv la încercare.
 
UPDATE 2021: Editura RAO a publicat în 2021 o nouă traducere în limba română a romanului, cu titlul ”Noaptea peste ocean”. Astfel, cartea a devenit mult mai accesibilă publicului larg.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu