Ionel şi Mărioara / Jancsi és Juliska (1927)

Regia: Herman Chilevicz. Imagine: Iosif Bertok. Producţie: Filmul Didactic (Arad).
Scenariul: Herman Chilevicz. Scenografie: Lászlo Major. Difuzat de: Casa Şcoalelor (Arad).
Cu: Vetlényi jr., Szivi Mondjalled, Grigore Podilicu, Ethel Lenkey, Eghy Ghyssa.
Filmul s-a pierdut.

Operatorul Iosif Bertok (dreapta), aici alături de regizorul Horia Igiroşanu, cu care a colaborat.

Sursa: www.istoriafilmului.ro

N-am ştiut, până de curând, că oraşul meu natal, Arad, a fost locul unde s-a filmat şi a avut premiera unul dintre primele filme "artistice" româneşti, Ionel şi Mărioara, cunoscut în varianta maghiară ca Jancsi és Juliska, în fapt un scurt metraj pentru copii, realizat după basmul fraţilor Grimm, Hansel şi Gretel. Filmările au avut loc în februarie şi martie 1927 în pădurea Ceala (cele de exterior), respectiv în hotelul Central (cele de interior). Premiera a avut loc duminică, 27 martie 1927, la cinematograful arădean "Apollo" dar a trecut aproape neobservată de ziarele arădene. S-a făcut în schimb publicitate pentru duminica următoare, 3 aprilie 1927, când, de la ora 12, atât cinematograful Apollo, cât şi cinematograful Urania, au difuzat încă odată filmul.

Cotidianul maghiar Aradi Közlöny notează în ediţia de marţi, 29 martie (pagina 8), că pelicula a avut un real succes în rândul copiilor. Ziarele româneşti nu s-au prea înghesuit să prezinte filmul. Cu chiu, cu vai, am găsit această menţiune în ziarul arădean "Cuvântul Ardealului" în ediţia de miercuri, 30 martie 1927 (pagina 3), cu cuvintele din epocă (greşelile nu-mi aparţin):

"În ziua de 27 martie a.c. în cadrul unui matineu în sala archiplină a cinematografului Apollo, s-a rulat primul film didactic, film de propagandă culturală, scrisă pentru film de dl Chilevitcz şi fotografiată de domnul Bertok.

Iniţiativa în domeniul acesta se datoreşte distinsului nostru prof. Dl Victor Babescu, care a lucrat cu mult zel, pentru buna reuşită a primului film didactic, având colaboratori pe dnii: Chilevitcz, Bertok şi dl Maior.

După o muncă intensă, obositoare depusă în acest scop, au reuşit a crea ceva mistic şi duios, ducându-ne în lumea basmelor, a povestirilor fermecătoare. Filmul, deşi se observă în el, fazele primitive ale unui început greoi, totuş rezultatul este mulţumitor. Rolul lui Ionel şi Mărioara interpelată de copilaşul Hetlenyi şi drăgălaşa Mondjalled precum şi rolul tatălui înterpetată de dl Pudilicu a fost satisfăcător. Ceilalţi s-a prezentat foarte primitiv, privind tot timpul spre aparat.

Suntem mulţumiţi de frumoasa activitate depusă pe altarul culturei, realizând filmul didactic.

Ne doare însă faptul că, la acest film, aşa-zis românesc, s-au omis elementele române, în ce priveşte interpretarea. Ori, tinerimea noastră română, n-ar fi fost în stare să corespundă acestei chemări. Noi credem că da. Apoi încă ceva. Nu s-ar fi putut oare, ca tema de „propagandă culturală” să fi fost aleasă din domeniul povestirilor, basmelor şi a legendelor române, atât de duioase şi frumoase. Credem că da. Sperăm, că în viitor, se vor avea în vedere şi aceste lucruri de importanţă capitală, şi viitorul film didactic, va fi întocmai cu cele spuse crezute şi simţite de noi."

(nu se precizează autorul articolului)

Din păcate, nu am reuşit până la această oră să dau de urma filmului, în eventualitatea că ar mai putea fi găsit. Căutările s-au limitat, deocamdată, la Biblioteca Judeţeană Arad, Muzeul Judeţean Arad şi câteva persoane cu preocupări în domeniu. Din păcate, după câte se pare, cei care au participat la realizarea acestui film nu mai sunt printre noi. Dintre numele mai cunoscute, menţionăm faptul că cinematografia i-a aparţinut timişoreanului Iosif Bertok, stabilit după primul război mondial la Arad (unde şi-a construit un laborator cinematografic), şi care are la activ numeroase filme, atât documentare, cât şi artistice. El a filmat şi primul film românesc cu sonor, Bing şi Bang, a cărui premieră a avut loc la Bucureşti, în februarie 1935.

Actorii principali au fost, desigur, cei doi copii, Vetlényi (Ionel/Hansel) şi Szivi Mondjalled (Mărioara/Gretel). Pentru numele primului nu pot băga mâna în foc. Varianta "Micu Vetlenvi", care apare pe diverse site-uri, pare eronată - nu există un asemenea nume, nici românesc, nici maghiar. Nici numele menţionat în Cuvântul Ardealului, "Hetlenyi", nu pare chiar corect. Variantele de lucru ar fi "Hetényi", de altfel un nume celebru în teatrul şi cinematografia maghiară, dar fără prea mari legături cu Aradul, şi "Vetlényi", care mi se pare mai aproape de adevăr. Bineînţeles, este posibil să mă înşel. În ceea ce priveşte numele "Szivi Mondjalled", am fost la fel de reticent dar am constatat, din ziarele arădene ale epocii, că exista o familie Mondjalled la Arad... şi am avut confirmări şi din alte surse, de exemplu un articol al lui Puskel Péter din ziarul Nyugati Jelen, în februarie 2002.

Dintre ceilalţi actori, iese în evidenţă prezenţa viitoarei celebre dansatoare Eghy Ghyssa (născută Egi Gizella), care, la 22 de ani, a fost cu siguranţă fermecătoare în rolul spiriduşului Puck.

 Eghy Ghyssa, desen de epocă

Sursa: Nyugati Jelen

Fără a avea speranţe deosebite în ceea ce priveşte calitatea filmului, bazat totuşi pe o poveste cu valenţe universale, credem totuşi că recuperarea sa din uitare merită încercată.