Regia: Kevin Connor. Produs de Amicus Productions.
Scenariul: Edgar Rice Burroughs (roman), Milton Subotsky (adaptare).
Cu: Doug McClure, Peter Cushing, Caroline Munro, Cy Grant, Godfrey James.
Poate fi vizionat de copii cu acordul părinților.
IMDb: 5,2/10; Rotten Tomatoes: 33%.
Un film trebuie văzut la momentul oportun și la vârsta portrivită. Îmi aduc aminte că am văzut și chiar revăzut ”Al șaptelea continent” la cinematograf, în anii 80, când eram copil, și mi-a lăsat o impresie puternică, foarte favorabilă. Eram, fără să conștientizez, un fan al filmelor SF, dar cel mai mult îmi plăceau cărțile si filmele despre civilizații ascunse, despre lumi dispărute, necunoscute. Deja la momentul respectiv citisem (chiar de mai multe ori) ”Călătorie spre centrul Pământului” de Jules Verne și ”O lume dispărută” de Arthur Conan Doyle, iar filmul preia elemente din amândouă, chiar dacă, științific vorbind, este un nonsens (ceea ce știam chiar și atunci). Bineînțeles, nu am apucat niciodată să citesc cartea cu același titlu scrisă de Edgar Rice Burroughs și asta deoarece nu a fost niciodată tradusă în limba română. Era însă suficient să știu că a scris ”Tarzan din neamul maimuțelor” ca să nu am îndoieli în privința calității romanului și a filmului adaptat după acest roman.
Astăzi, revăzând filmul la o vârstă adultă, nu mi s-a mai părut la fel de interesant, dar am încercat să intru în pielea mea de atunci și am înțeles de ce A FOST interesant. El are toate elementele necesare unui film SF de aventuri: un cuplu de eroi - americanul David Innes (Doug McClure) și britanicul profesor trăznit dr. Abner Perry (Peter Cushing), o invenție răsunătoare - ”Cârtița de Oțel” care penetrează scoarța terestră și ajunge în străfundurile Pământului, o lume ascunsă - Pellucidar, unde trăiesc monștri fioroși cu trăsături reptiliene sau dinozauriene, o rasă superioară de creaturi zburătoare (maharii) cu aspect monstruous și capacități telepatice și hipnotice care conduc această lume, un fel de rasă de maimuțe sau oameni primitivi (sagoții) care sunt în slujba maharilor, și oameni propriu-ziși cu trăsături și veșminte primitive, a căror libertate este permanent amenințată de sagoți și de mahari, care-i fac sclavi iar maharii se și hrănesc cu ei.
Tensiunea este păstrată mai tot timpul la un nivel înalt dar sunt și destule momente comice, majoritatea produse de excentricul ”doc” Abner Perry. Eroul principal, David Innes, se luptă cu tot felul de creaturi fioroase, uneori ajutat și de profesor sau de oameni primitivi, între care se remarcă Ra (Cy Grant). Evident, nu putea să lipsească și partea romantică, întrucât eroul nostru se îndrăgostește de minunata prințesă Dia (Caroline Munro), cu adevărat apetisantă în hainele preistorice, și care-i oferă lui David un motiv în plus să organizeze o revoltă a oamenilor din Pellucidar împotriva maharilor, pe care îi distrug în cele din urmă.
Filmul se încheie cu o secvență comică, ”Cârtița de Oțel” cu cei doi eroi revenind la suprafața terestră în fața Casei Albe.
Efectele speciale sunt arhaice raportate la cele din ziua de azi, monștrii nu sunt foarte convingători, dialogurile aproape lipsesc, prea multe elemente sunt prea puțin credibile, dar pentru cei care acceptă toate nonsensurile științifice și lingvistice, acest film poate constitui o vizionare plăcută și relaxantă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu